Ce soir j'attends Madeleine ... moi aussi

Mulţumiri Rahelei pentru grăuntele de zâmbet pe care mi l-a adus pe chip când mi-a trimis melodia. Până atunci mă consideram tiza Mădălinei din Ciuleandra lui Rebreanu sau acele prăjiturele de largă consumaţie în Franţa, despre care ne vorbeşte monsieur Proust în căutarea sa de timp pierdut. [...] Dar uite că numele meu mai poate aduce şi raze albastre de armonie şi nu doar tenebre ale unor conştiinţe încărcate sau indigestii alimentare cauzate de excesul de dulciuri/dulce: