Mediocritatea este plaga civilizaţiei.

Mediocritatea este plaga civilizaţiei. (John Fowles)

luni, 25 ianuarie 2010

Despre fidelitate şi perechea de testicule în plus, un sac de minciuni, despre nori negrii şi furtuni poseidoniene, despre relaţii ridicole sau superficiale, urâte sau frumoase, caraghioase sau profunde

Simona Catrina  "CODUL NEBUNELOR MANIERE"
Nu. Nu am citit încă această carte, un pseudo tratat scris într-un limbaj vesel, dar cât se poate de real şi brut, fără inutilele şlefuiri literare, despre ce presupune conceptul de relaţie. Hmm..relaţie, un cuvânt care deja stârneşte un zâmbet compătimitor la colţul gurii. Săraci cei încătuşaţi, secolul 21 promovează anti-posesiunea.

Este o carte pe care vreau sa o citesc, sunt curioasă de perspectiva unei alte Eve asupra raportării ei la ideea de fidelitate, iubire, legământ, cuvinte care astăzi, nu doar şi-au pierdut valoarea, dar deja au ajuns etichetate ca ridicole. Termeni de DEX...şi atât! Sau precum lista de cumpărături pe care ţi-o trânteau în faţă părinţii când trebuia să termini nivelul la Sega. Păcat.
Şi acum citatul relevator ce mă îndeamnă să alerg spre librărie pentru a achiziţiona un exemplar a cărţii:                                                      "Fidelitatea e un concept constipat, tocmai fiindcă e definită prost. O amică mi-a spus cândva că şi-a tradus partenerii numai cu vibratoare fiabile, de ultimă generaţie, şi se întreba, în stil Radio Erevan, dacă asta se pune la păcate sau dimpotrivă, la judecata finală instanţa va aprecia efortul ei de a nu se folosi de penisuri vii. Altcineva din grup a întrebat-o la cine se gândea cât folosea unealta, iar ea a răspuns că de cele mai multe ori la Val Kilmer. "Deci l-ai inşelat pe barbac-tu cu ăla!" a conchis comeseanul. Deşi mi-era antipatic, admit că aici avea dreptate. Şi tocmai de aceea mă arunc la concluzia că infidelitatea e ceva cu mult mai sofisticat decât o pereche de minciuni şi-o pereche de testicule în plus în mariaj. Fidelitatea te ajută să mori liniştit. Infidelitatea te ajută să traieşti liniştit. Cei care spun că adulterinii sunt stresaţi nu i-au cunoscut pe cei care s-au chinuit toată viaţa să fie fideli - şi, din păcate pentru ei, au reuşit"                                                         






Maria Tănase - Cine iubeşte şi lasă

Asculta mai multe audio Muzica




duminică, 17 ianuarie 2010

Chris Rea - Nothing's happening by the sea



Salty river
Falls asleep in the bay
Always gets there,
Never early, never late
Chris Rea - Nothing's happening by the sea

Chris Rea - Nothing s happening by the sea
Asculta mai multe audio Divertisment

Un deliciu al unei nopţi de ianuarie [...]

Crème brûlée {Montignac}


 Un mic deliciu cu o crustă fină şi interior cremos, simplu, dar elegant, precum tot ce ţine de cultura franceză. Reţeta originală reprezintă de fapt o sinteză a mai multor reţete vizualizate pe www, dar în mare parte sursa de ispiraţie a fost Lifestyle Blog http://floridecires7.blogspot.com. Am adaptat reţeta conform principiilor Montignac, în aşa fel încât să poată fi consumată şi în faza I a regimului - impropriu numit astfel, deoarece toate reţetele nu par a fi constrânse de restricţii majore.

Ingrediente
(pentru 2-3 porţii) sunt necesare:

  •  4 gălbenuşuri de ou 
  • 250 ml smântână lichidă dulce pentru frişcă grăsime 30 %
  • fructoză (cca. 4-5 linguri rase)
  • păstaie/baton de vanilie (ideal) sau esenţă de vanilie

 Mod de preparare:
Cu ajutorul unui mixer vertical şi respectiv a vasului special pentru mixer în care realizăm compoziţia, se freacă gălbenuşurile până ajung la o consistenţă cremoasă şi se albesc, se adaugă treptat fructoza (cantitatea este echivalentă a 40 ml, dar rămâne o chestiune la latitudinea fiecăruia). Apoi se înglobează conţinutul unei păstăi de vanilie sau esenţă de vanilie 1 - 1/2 linguriţă. La sfârşit se adaugă smântâna lichidă şi se continuă mixarea până ajunge la o consistenţă omogenă. În acest timp se pregăteşte un vas termorezistent mai mare, care se umple cu apă caldă-fierbinte pe jumătate şi în care se aşează formele pe care le folosim pentru coacerea cremei. Se strecoară crema printr-o sită pentru a elimina bulele de aer formate la suprafaţă şi se toarnă în formele gata pregătite. Tava se introduce pe treapta de mijloc, în cuptorul preîncălzit la 150 grade Celsius (la foc mic). Se lasă la cuptor 50 minute, se scot bolurile şi se lasă la răcit pe un grătar. După răcire, se poate păstra în frigider până la servire. În momentul servirii, se scot bolurile din frigider, se presară fructoză şi folosiind o lampă specială se caramelizează stratul exterior. Se poate totodată folosi grill-ul de la cuptorul cu microunde. Trebuie să îşi creeze o textură caramelizată, nu arsă. Se poate servi şi caldă ca atare.



Posted by Picasa
Christophe - Aline
Asculta mai multe audio Muzica

marți, 12 ianuarie 2010

Gânduri aplicate în desene animate

O ruptură din copilărie

Ce soir j'attends Madeleine ... moi aussi

Mulţumiri Rahelei pentru grăuntele de zâmbet pe care mi l-a adus pe chip când mi-a trimis melodia. Până atunci mă consideram tiza Mădălinei din Ciuleandra lui Rebreanu sau acele prăjiturele de largă consumaţie în Franţa, despre care ne vorbeşte monsieur Proust în căutarea sa de timp pierdut. [...] Dar uite că numele meu mai poate aduce şi raze albastre de armonie şi nu doar tenebre ale unor conştiinţe încărcate sau indigestii alimentare cauzate de excesul de dulciuri/dulce:

duminică, 10 ianuarie 2010

Nu credeam să învăţ a muri vreodată



Motto:
Nu credeam să-nvăţ a muri vrodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei nălţam visători la steaua
Singurătăţii.

Odă (în metru antic) Crezul poetic al lui Mihai Eminescu
Ideal este sa devii propriul tău psiholog obiectiv (idealul în plan uman nu poate fi atins)
Să ne acordăm o clipă de răgaz în care derulăm în minte firul anilor ce s-au scurs..Am fost oare fascinaţi de  proiecţia imaginii ideale create în interiorul eului nostru subconştient, a celui care ne-a lăsat să vibreze fiecare coardă a tremurului corpului? Tremurul care dizlocă puterea firească de concentrare şi îndreaptă gândurile spre ceva mult mai dulce..sau mult mai dulce în acel moment. Deoarece în timp totul se transformă într-o pastă mociorloasă care lasă un gust plin de amar ; nimic nu durează, aşa cum şi călătoria noastră în lume, această călătorie iniţiatică, trece precum o suflare condensată pe care de multe ori o luăm când ne lovim de blocul de aer rece. Şi atunci ne alăturăm cortegiului istoric al celor care au marcat fragmente de timp, completând şirul de puncte care alcătuiesc un univers din trecut şi prezent.
           Ne îndrăgostim cu adevărat atunci când percepem frumuseţea intrinsecă a personalităţii celuilalt , precum şi disponibilitatea indirectă a acestuia de a se plia proprilor nevoi inconştiente.(Re)cunoaşterea nevoilor reale şi adaptarea lor în plan material în stadii cât mai timpurii ale vieţii, nu face decât să ne ofere o perspectivă îmbunătaţită de a lua acea gură de realitate crudă, de a ne dezvolta capacitatea de a citi intenţiile altora, cu acceaşi intensitate cu care percepem expectaţiile noastre. Este totodată o potecă de trasare a unor scheme imaginare care să specifice clar barierele între ceea ce este dezirabil şi realizabil pentru noi, şi ceea ce nu.                            
          Ar trebui să fim mai indulgenţi adesea cu propriul nostru suflet, şi să îl lăsăm să se odihnească într-un echilibru în care nu se simte constrâns pentru  a face ceva, doar din necesitatea impusă de rigorile lumii sociale, ci de a-şi aerisi mai degrabă căile pentru a putea accede pe un plan mai înalt - la nivel spiritual.                                                                 Ironic cum încerc să găsesc o justificare şi să arunc blestemul asupra caracterului uman. Cum încerc să compun un tipar general valid şi extrapolez  aceste stări asupra tuturor, folosiind pluralul, pe când nu fac altceva decât să îmi clarific discuţia pe care o port cu mine, de 21 de ani încoace [...] Aşadar, toate cele scrise mai sus, trebuie percepute ca : eu + acţiunile mele. Să închid mai bine această carte pe moment, sau să o suspend acestei clipe, spre care ma voi întoarce după ce finalizez proiectele ce trebuie realizate din sertarul cu doza mea de realitate cotidiană.
                                     „pe mine Mie redă-mă!”

vineri, 1 ianuarie 2010

FICĂŢEI DE PASĂRE CU GHIMBIR [Dieta Montignac (Faza I) fel principal prânz/cină ]



Ficăţei de pasăre cu ghimbir
Dieta Montignac (Faza I) fel principal prânz/cină






Ingrediente



  • 500 g ficat de pui proaspăt (refrigerat, eventual, nu congelat)
  • 3 cepe (de dimensiune mică  > medie)
  • 1 bucată de 2-3 cm de ghimbir (cât mai proaspăt)
  • boabe de coriandru (ideal ar fi crenguţe de coriandru proaspăt, sfărâmate) în situaţia în care aveţi de unde procura
  • 2 linguri de ulei de măsline extravirgin
  • sare de mare
  • piper verde






Mod de preparare



Spălaţi bine bucăţelele de ficat şi uscaţi-le pe un şervet absorbant. Curăţaţi ficatul, îndepărtând pe cât posibil eventualele părţi cu grăsime, pieliţele şi  micile cheaguri de sânge. Tăiaţi fiecare bucată în două.
Tocaţi ceapa relativ fin. Curăţaţi ghimbirul şi răzuiţi-l. (răzătoarea mică)


Într-o tigaie antiaderentă (de teflon), adăugaţi 2 linguri ulei de măsline şi căliţi ceapa la foc mic. Ceapa nu trebuie prăjită! Când ceapa este moale şi are un aspect sticlos, adăugaţi ficăţeii de pasăre, separându-i unii de ceilalţi. Lăsaţi la foc mic, sub permanentă supraveghere , întorcând bucăţelele pentru a se prăji bine pe toate feţele. Potriviţi de sare şi piper.



Sfărâmaţi în mojar boabele de coriandru, lasându-le aspectul grosier. Adăugaţi ghimbirul ras şi coriandrul atunci cînd ficatul este prăjit uniform, şi lăsaţi pe foc încă 4-5 minute, amestecând.
Se poate servi cald alături de garnituri conforme cu dieta. Michel Montignac recomandă servirea alături de salată verde. Eu prefer în combinaţie cu castraveţi muraţi de casă. (Există riscul ca murăturile industriale să conţină zahăr) Se poate consuma şi rece.

Et voilà! Produsul final:


Câteva trucuri


Uleiul de măsline – în cadrul regimului Montignac, uleiul de măsline este omniprezent în prepararea reţetelor conforme. Uleiul de măsline intră în categoria lipidelor, respectiv acizilor graşi mononesaturaţi, benefici  pentru organism, deoarece este o grăsime care face să scadă colesterolul. Temperatura critică pentru uleiul de măsline (în momentul în care începe să se afume) este mult mai ridicată decât pentru alte tipuri de uleiuri, putând fi încălzit până la 230 grade Celsius, spre deosebire de uleiul de floarea soarelui (170 grade Celsius), atât de des utilizat în bucătăria românească.


Sfat: Alegeţi un ulei de măsline extravirgin, neapărat presat la rece.


Tigaia de teflonÎn majoritatea reţetelor care implică prăjirea ingredientelor,  este preferabilă folosirea unei tigăi antiaderente, care ajută mult la prepararea mîncărurilor sănatoase, fară a necesita o cantitate industrială de ulei.
Sfat: Investiţi în achziţionarea unei tigăi de teflon de calitate superioară, cu toate că sunt costisitoare, diferenţa între un produs no name de bazar şi o firmă de renume, este foarte mare. Personal, folosesc Tefal , gama Bienvenue Studio (sper că nu am greşit numele) cu tehnologia thermospot. Este o tigaie navă spaţială”, cum îmi place să o numesc.



Piperul verde (un mic istoric) este boaba necoaptă a plantei de piper; în comparaţie cu piperul negru, este mult mai puţin iute, însă foarte aromat.
Sfat:  Eu folosesc piper verde boabe pe care îl pisez în mojar înainte de a-l adăuga în mâncare. Dacă este deja măcinat, îşi pierde din aromă şi savoare.


Sarea de mare – Este de preferat folosirea sării de mare în bucătărie în defavoarea celei obişnuite, în cantităţi moderate.


Piperul verde boabe, după ce l-am strivit cu mojarul. Ador textura grosieră:


Câteva recomandări :

    • Ceapa nu trebuie lăsată să se prăjească, pentru că devine amară şi strică savoarea ficatului.
    • Când prăjesc bucăţelele de ficat, pentru a le întoarce folosesc un fel de pensetă cleşte , pentru a evita fărâmiţarea. Este practică şi atunci când vrem să decorăm un platou sau să aranjăm mâncarea în farfurie.
    •  Atenţie la ghimbir şi coriandru – sunt nişte condimente extrem de aromate, nu trebuie adăugate în exces. Alegeţi un ghimbir care să nu fie prea fibros.
    • Ca regulă generală, este bine ca ingredientele să fie cât mai proaspete şi nu congelate. Ficatul congelat spre exemplu, este foarte tare.



O reţetă simplă, plină de savoare, cu iz provensal. Bon appétit!












VEDEREA ACEASTA E RELATIVĂ OCHIULUI MEU (Nichita Stănescu)




Eheu, ţipă gândul.
Taci dracului, i-am spus ierbii verzi.
Pierzi totul, i-am spus.

Vor înceta aceaia care pot să iubească,
domnească va fi aşezarea ta între morţi.

Secunda aceasta e relativă
orei
pe care ţi-o atârni între ţâţe.

Taci dracului, i-am spus.
Dar ea n-a tăcut.
Ding şi dang ar bate ceasul,
dar i-am smuls limbile
şi clopotul
şi l-am lăsat mut.

E relativă vederea, eu mă pregătesc
să-mi smulg ochiul
şi să-l dăruiesc acelei umbre cu aripi
să stea pe el să-l încălzească ca o pleoapă.
Taci dracului, i-am spus ochiului
în tine pasărea este moartă.